Kinetoterapie

Kinetoterapia reprezintă ramura terapeutică ce foloseşte ca mijloc specific mişcarea, în scopul recuperării somato-funcţionale, motrice şi psihomotrice sau al reeducării funcţiilor compensatorii, în cazul deficienţelor parţial reversibile sau ireversibile. Ea este indispensabilă recuperării medicale, readaptării psihice, reeducării profesionale şi readaptării sociale.

Kinetoterapia aplicată în şcoala noastra urmăreşte recuperarea elevilor cu deficienţe locomotorii şi afecţiuni neuro-motorii (la nivel central sau periferic), grefate pe deficienţe mintale usoare, medii, severe şi /sau asociate.

In acest scop, un rol fundamental il are evaluarea initiala a elevilor, pentru a-i depista pe cei cu deficiente, prin numeroase teste si masuratori specifice kinetoterapiei, coroborata cu studierea fiselor medicale, cunoasterea situatiei socio-familiale si a mediului socio-economic din care provin elevii, discutii cu ceilalti factori educativi ai scolii implicati in procesul de recuperare/integrare a elevilor(convorbiri cu medical, dirigintii, educatorii, instructorii).

Pentru maximum de eficienta, am impus individualizarea demersului terapeutic (proiectarea de programe de intervenţie personalizată), prin raportarea permanentă la tipul şi gravitatea afecţiunii, dar şi la tipul şi gradul deficienţei primare pe fondul căreia este grefată tulburarea motorie.

Astfel, kinetoterapia contribuie alături de celelalte discipline cu caracter terapeutic-recuperator, la creşterea gradului de adaptabilitate prin corectarea, ameliorarea şi/sau compensarea afecţiunilor aparatului locomotor.

Kinetoterapia poate fi aplicată sub diverse forme, indiferent de tipul şi gravitatea deficienţei primare pe fondul căreia este grefată afecţiunea motorie: imitaţii şi jocuri, gimnastică medicală selectivă, dansul curativ, terapia ocupaţională/ ergoterapia.